Răspunsul lui Iov

19:1 Iov a luat cuvântul și a zis:

19:2 „Până când îmi veți întrista sufletul    și mă veți zdrobi cu cuvântările voastre?

19:3 Iată că de zece ori m-ați batjocorit.    Nu vă este rușine să vă purtați așa?

19:4 Dacă am păcătuit cu adevărat,    numai eu sunt răspunzător de aceasta.

19:5 Credeți că mă puteți lua de sus?    Credeți că mi-ați dovedit că sunt vinovat?

19:6 Atunci, să știți că Dumnezeu mă urmărește    și mă învelește cu lațul Lui.

19:7 Iată, țip de silnicie, și nimeni nu răspunde;    cer dreptate, și dreptate nu este!

19:8 Mi-a tăiat orice ieșire și nu pot trece;    a răspândit întuneric pe cărările mele.

19:9 M-a despuiat de slava mea,    mi-a luat cununa de pe cap,

19:10 m-a zdrobit din toate părțile și pier,    mi-a smuls nădejdea ca pe un copac.

19:11 S-a aprins de mânie împotriva mea,    S-a purtat cu mine ca și cu un vrăjmaș.

19:12 Oștile Lui au pornit deodată înainte,    și-au croit drum până la mine    și au tăbărât în jurul cortului meu.

19:13 I-a îndepărtat pe frații mei de la mine,    și prietenii mei s-au înstrăinat de mine.

19:14 Rudele mele m-au părăsit,    și cei mai de aproape ai mei m-au uitat.

19:15 Casnicii mei și slugile mele mă privesc ca pe un străin;    în ochii lor sunt un necunoscut.

19:16 Îl chem pe robul meu, și nu răspunde;    îl rog cu gura mea, și degeaba.

19:17 Suflarea mea i-a ajuns nesuferită nevestei mele,    și duhoarea mea le-a ajuns nesuferită fiilor mamei mele.

19:18 Până și copiii mă disprețuiesc:    dacă mă scol, ei mă ocărăsc.

19:19 Aceia în care mă încredeam mă urăsc,    aceia pe care îi iubeam s-au întors împotriva mea.

19:20 Oasele mi se țin de piele și de carne;    nu mi-a mai rămas decât pielea de pe dinți.

19:21 Fie-vă milă, fie-vă milă de mine, prietenii mei,    căci mâna lui Dumnezeu m-a lovit!

19:22 De ce mă urmăriți ca Dumnezeu    și nu vă mai săturați de carnea mea?

19:23 O! aș vrea ca vorbele mele să fie scrise,    să fie scrise într-o carte;

19:24 aș vrea să fie săpate cu un priboi de fier    și cu plumb în stâncă pe vecie…

19:25 Dar știu că Răscumpărătorul meu este viu    și că Se va ridica la urmă pe pământ.

19:26 Chiar dacă mi se va nimici pielea și chiar dacă nu voi mai avea carne,    Îl voi vedea totuși pe Dumnezeu,

19:27 Îl voi vedea, și-mi va fi binevoitor;    ochii mei Îl vor vedea, și nu ai altuia.    Sufletul meu tânjește de dorul acesta înăuntrul meu.

19:28 Atunci veți zice: «Pentru ce-l urmăream noi?»,    căci dreptatea pricinii mele va fi cunoscută.

19:29 Temeți-vă de sabie,    căci pedepsele date cu sabia sunt grozave!    Și să știți că este o judecată.”