Boala și însănătoșirea lui Ezechia

38:1 În vremea aceea Ezechia a fost bolnav pe moarte. Prorocul Isaia, fiul lui Amoț, a venit la el și i-a zis: „Așa vorbește Domnul: «Pune-ți în rânduială casa, căci vei muri și nu vei mai trăi!»”

38:2 Ezechia s-a întors cu fața la perete și I-a făcut Domnului următoarea rugăciune:

38:3 „Doamne, adu-Ți aminte că am umblat înaintea Ta cu credincioșie și inimă curată și am făcut ce este bine înaintea Ta!” Și Ezechia a vărsat multe lacrimi.

38:4 Atunci cuvântul Domnului i-a vorbit lui Isaia astfel:

38:5 „Du-te și spune-i lui Ezechia: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeul tatălui tău David: ‘Am auzit rugăciunea ta și am văzut lacrimile tale. Iată că voi mai adăuga încă cincisprezece ani la zilele vieții tale.

38:6 Te voi izbăvi pe tine și cetatea aceasta din mâna împăratului Asiriei; voi ocroti cetatea aceasta.’

38:7 Și iată semnul din partea Domnului după care vei cunoaște că Domnul va împlini cuvântul pe care l-a rostit:

38:8 ‘Voi întoarce înapoi cu zece trepte umbra treptelor cu care s-a coborât soarele pe cadranul lui Ahaz.’»” Și soarele s-a dat înapoi cu zece trepte de pe treptele pe care se coborâse.

38:9 Cântarea lui Ezechia, împăratul lui Iuda, cu prilejul bolii și al însănătoșirii lui.

38:10 „Ziceam: «În cei mai buni ani ai vieții mele trebuie să mă duc la porțile Locuinței Morților!
   Sunt pedepsit cu pierderea celorlalți ani ai mei care-mi mai rămân.»

38:11 Ziceam: «Nu-L voi mai vedea pe Domnul, pe Domnul, în pământul celor vii;
   nu voi mai vedea niciun om în Locuința Morților.

38:12 Locuința mea este luată și mutată de la mine, ca o colibă de păstori.
   Îmi simt firul vieții tăiat ca de un țesător, care m-ar rupe din țesătura lui.
   Până diseară îmi vei pune capăt.

38:13 Am strigat până dimineața; ca un leu îmi zdrobise toate oasele!
   Până diseară îmi vei pune capăt.

38:14 Ciripeam ca o rândunea, croncăneam ca un cocor
   și gemeam ca o porumbiță. Ochii-mi priveau topiți spre cer:
   ‘Doamne, sunt în necaz, ajută-mă!’»

38:15 Ce să mai spun? El mi-a răspuns și m-a ascultat.
   Acum voi umbla smerit până la capătul anilor mei, după ce am fost întristat astfel.

38:16 Doamne, prin îndurarea Ta se bucură omul de viață,
   prin ea mai am și eu suflare,
   căci Tu mă faci sănătos și îmi dai iarăși viața.

38:17 Iată, chiar suferințele mele erau spre mântuirea mea;
   Tu ai găsit plăcere să-mi scoți sufletul din groapa putrezirii,
   căci ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele.

38:18 Căci nu Locuința Morților Te laudă, nu moartea Te mărește
   și cei ce s-au coborât în groapă nu mai nădăjduiesc în credincioșia Ta,

38:19 ci cel viu, da, cel viu Te laudă, ca mine astăzi.
   Tatăl le face cunoscută copiilor săi credincioșia Ta.

38:20 Domnul m-a mântuit!
   De aceea în toate zilele vieții noastre
   vom suna din coardele instrumentelor noastre
   în Casa Domnului.”

38:21 Isaia zisese: „Să se aducă o turtă de smochine și s-o întindă peste bubă, și Ezechia va trăi!”

38:22 Și Ezechia zisese: „După ce semn voi cunoaște că mă voi sui la Casa Domnului?”