Împotriva Moabului

15:1 Prorocie împotriva Moabului:
   „Chiar în noaptea când este pustiit, Ar-Moabul este nimicit. Chiar în noaptea când este pustiit, Chir-Moabul este nimicit…

15:2 Poporul se suie la templu și la Dibon, pe înălțimi, ca să plângă; Moabul se bocește: pe Nebo și pe Medeba toate capetele sunt rase și toate bărbile sunt tăiate.

15:3 Pe ulițe sunt încinși cu saci, pe acoperișuri și în piețe totul geme; și se topesc plângând.

15:4 Hesbonul și Eleale țipă de li se aude glasul până la Iahaț; chiar și războinicii Moabului se bocesc cu sufletul plin de groază.

15:5 Îmi plânge inima pentru Moab, ai cărui fugari aleargă până la Țoar, până la Eglat-Șelișia, căci suie, plângând, suișul Luhitului și scot țipete de durere pe drumul Horonaimului.

15:6 Căci apele Nimrim sunt pustiite, s-a uscat iarba, s-a dus verdeața și nu mai este niciun fir verde.

15:7 De aceea strâng ce le mai rămâne și își strămută averile dincolo de Pârâul Sălciilor.

15:8 Căci țipetele înconjoară hotarele Moabului; bocetele lui răsună până la Eglaim, și urletele lui răsună până la Beer-Elim.

15:9 Apele Dimonului sunt pline de sânge și voi trimite peste Dimon noi nenorociri; un leu va veni împotriva celor scăpați ai Moabului, împotriva rămășiței din țară.