Prorocie împotriva lui Israel și a Asiriei

7:1 S-a întâmplat pe vremea lui Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Ozia, împăratul lui Iuda, că Rețin, împăratul Siriei, s-a suit cu Pecah, fiul lui Remalia, împăratul lui Israel, împotriva Ierusalimului, ca să-l bată, dar n-a putut să-l bată.

7:2 Când au venit și i-au spus casei lui David: „Sirienii au tăbărât în Efraim”, a tremurat inima lui Ahaz și inima poporului său cum se clatină copacii din pădure când bate vântul.

7:3 Atunci Domnul i-a zis lui Isaia: „Ieși înaintea lui Ahaz, tu și fiul tău Șear-Iașub, la capătul canalului de apă al iazului de sus, pe drumul care duce la Ogorul Nălbitorului,

7:4 și spune-i: «Ia seama și fii liniștit; nu te teme de nimic și să nu ți se înmoaie inima din pricina acestor două cozi de tăciuni care fumegă: din pricina mâniei lui Rețin și a Siriei și din pricina fiului lui Remalia!

7:5 Nu te teme că Siria gândește rău împotriva ta și că Efraim și fiul lui Remalia zic:

7:6 ‘Să ne suim împotriva lui Iuda, să batem cetatea, s-o spargem și să punem împărat în ea pe fiul lui Tabeel!’

7:7 Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Așa ceva nu se va întâmpla și nu va avea loc.

7:8 Căci Damascul va fi capitala Siriei, și Rețin va fi capitala Damascului. Și peste șaizeci și cinci de ani, Efraim va fi nimicit și nu va mai fi un popor.

7:9 Samaria va fi capitala lui Efraim, și fiul lui Remalia va fi capul Samariei. Dacă nu credeți, nu veți sta în picioare.’»”

7:10 Domnul i-a vorbit din nou lui Ahaz și i-a zis:

7:11 „Cere un semn de la Domnul, Dumnezeul tău; cere-l fie în locurile de jos, fie în locurile de sus!”

7:12 Ahaz a răspuns: „Nu vreau să cer nimic, ca să nu-L ispitesc pe Domnul.”

7:13 Isaia a zis atunci: „Ascultați totuși, casă a lui David! Nu vă ajunge oare să obosiți răbdarea oamenilor, de o mai obosiți și pe a Dumnezeului meu?

7:14 De aceea Domnul Însuși vă va da un semn: «Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naște un fiu și-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi).

7:15 El va mânca smântână și miere până va ști să lepede răul și să aleagă binele.

7:16 Dar înainte să știe copilul să lepede răul și să aleagă binele, țara de ai cărei doi împărați te temi tu va fi pustiită.

7:17 Domnul va aduce peste tine, peste poporul tău și peste casa tatălui tău zile cum n-au mai fost niciodată din ziua când s-a despărțit Efraim de Iuda (adică pe împăratul Asiriei).»

7:18 În ziua aceea Domnul va șuiera muștelor de la capătul râurilor Egiptului și albinelor din țara Asiriei;

7:19 ele vor veni și se vor așeza toate în vâlcelele pustii și în crăpăturile stâncilor, pe toate stufișurile și pe toate imașurile.

7:20 În ziua aceea Domnul va rade, cu un brici luat cu chirie de dincolo de Râu, și anume cu împăratul Asiriei, capul și părul de pe picioare; ba va rade chiar și barba.

7:21 În ziua aceea fiecare va hrăni numai o juncă și două oi

7:22 și vor da un așa belșug de lapte, încât vor mânca smântână, căci cu smântână și cu miere se vor hrăni toți cei ce vor rămâne în țară.

7:23 În ziua aceea orice loc care va avea o mie de butuci de viță, prețuind o mie de sicli de argint, va fi lăsat pradă mărăcinilor și spinilor:

7:24 vor intra acolo cu săgeți și cu arcul, căci toată țara nu va fi decât mărăcini și spini.

7:25 Și toți munții lucrați cu cazmaua acum nu vor mai fi cutreierați, de frica mărăcinilor și a spinilor; vor da drumul boilor în ei și îi vor bătători oile.”