29:1 Un om care se împotrivește tuturor mustrărilor    va fi zdrobit deodată și fără leac.

29:2 Când se înmulțesc cei buni, poporul se bucură,    dar când stăpânește cel rău, poporul geme.

29:3 Cine iubește înțelepciunea îl înveselește pe tatăl său,    dar cine umblă cu curvele risipește averea.

29:4 Un împărat întărește țara prin dreptate,    dar cine ia mită o nimicește.

29:5 Cine-l lingușește pe aproapele său    îi întinde un laț sub pașii lui.

29:6 În păcatul omului rău este o cursă,    dar cel bun biruie și se bucură.

29:7 Cel bun pricepe pricina săracilor,    dar cel rău nu poate s-o priceapă.

29:8 Cei ușuratici aprind focul în cetate,    dar înțelepții potolesc mânia.

29:9 Când se ceartă un înțelept cu un nebun,    să se tot supere sau să tot râdă, căci pace nu se face.

29:10 Oamenii setoși de sânge îl urăsc pe omul fără prihană,    dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viața.

29:11 Nebunul își arată toată patima,    dar înțeleptul o stăpânește.

29:12 Când cel ce stăpânește dă ascultare cuvintelor mincinoase,    toți slujitorii lui sunt niște răi.

29:13 Săracul și asupritorul se întâlnesc,    dar Domnul le luminează ochii la amândoi.

29:14 Un împărat care îi judecă pe săraci după adevăr    își va avea scaunul de domnie întărit pe vecie.

29:15 Nuiaua și certarea dau înțelepciunea,    dar copilul lăsat de capul lui îi face rușine mamei sale.

29:16 Când se înmulțesc cei răi, se înmulțește și păcatul,    dar cei buni le vor vedea căderea.

29:17 Pedepsește-ți fiul, și el îți va da odihnă    și îți va aduce desfătare sufletului!

29:18 Când nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu;    dar ferice de poporul care păzește legea!

29:19 Nu prin vorbe se pedepsește un rob,    căci, chiar dacă pricepe, n-ascultă.

29:20 Dacă vezi un om care vorbește nechibzuit,    poți să nădăjduiești mai mult de la un nebun decât de la el.

29:21 Slujitorul pe care-l răsfeți din copilărie    la urmă ajunge de se crede fiu.

29:22 Un om mânios stârnește certuri,    și un înfuriat face multe păcate.

29:23 Mândria unui om îl coboară,    dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.

29:24 Cine împarte cu un hoț își urăște viața;    aude blestemul, și nu spune nimic.

29:25 Frica de oameni este o cursă,    dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă.

29:26 Mulți umblă după bunăvoința celui ce stăpânește,    dar Domnul este acela care îi face dreptate fiecăruia.

29:27 Omul nelegiuit este o scârbă înaintea celor neprihăniți,    dar cel ce umblă fără prihană este o scârbă înaintea celor răi.