O cântare a treptelor

125:1 Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele Sionului,    care nu se clatină, ci stă întărit pe vecie.

125:2 Cum este înconjurat Ierusalimul de munți,    așa Își înconjoară Domnul poporul,    de acum și până în veac.

125:3 Căci toiagul de cârmuire al răutății nu va rămâne pe moștenirea celor neprihăniți,    pentru ca cei neprihăniți să nu întindă mâinile spre nelegiuire.

125:4 Doamne, varsă-Ți binefacerile peste cei buni    și peste cei cu inima fără prihană!

125:5 Dar pe cei ce apucă pe căi lăturalnice    să-i nimicească Domnul împreună cu cei ce fac rău!    Pacea să fie peste Israel!