Către mai-marele cântăreților. Se cântă ca „Cerboaica zorilor”. Un psalm al lui David
22:1 Dumnezeule! Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit și pentru ce Te îndepărtezi fără să mă ajuți și fără s-asculți plângerile mele?
22:2 Strig ziua, Dumnezeule, și nu-mi răspunzi; strig și noaptea, și tot n-am odihnă.
22:3 Totuși, Tu ești Cel Sfânt și Tu locuiești în mijlocul laudelor lui Israel.
22:4 În Tine se încredeau părinții noștri; se încredeau și-i izbăveai.
22:5 Strigau către Tine și erau scăpați; se încredeau în Tine și nu rămâneau de rușine.
22:6 Dar eu sunt vierme, nu om, am ajuns de ocara oamenilor și disprețuit de popor.
22:7 Toți cei ce mă văd își bat joc de mine, își deschid gura, dau din cap și zic:
22:8 „S-a încrezut în Domnul. Să-l mântuiască Domnul, să-l izbăvească, fiindcă-l iubește!”
22:9 Da, Tu m-ai scos din pântecele mamei, m-ai pus la adăpost de orice grijă la țâțele mamei mele;
22:10 de când eram la sânul mamei am fost sub paza Ta, din pântecele mamei ai fost Dumnezeul meu.
22:11 Nu Te îndepărta de mine, căci s-apropie necazul și nimeni nu-mi vine în ajutor!
22:12 O mulțime de tauri sunt împrejurul meu, niște tauri din Basan mă înconjoară.
22:13 Își deschid gura împotriva mea, ca un leu care sfâșie și răcnește.
22:14 Am ajuns ca apa care se scurge, și toate oasele mi se despart; mi s-a făcut inima ca ceara și se topește înăuntrul meu.
22:15 Mi se usucă puterea ca lutul și mi se lipește limba de cerul gurii; m-ai adus în țărâna morții.
22:16 Căci niște câini mă înconjoară, o ceată de nelegiuiți dau târcoale împrejurul meu; mi-au străpuns mâinile și picioarele:
22:17 toate oasele aș putea să mi le număr. Ei însă pândesc și mă privesc;
22:18 își împart hainele mele între ei și trag la sorți pentru cămașa mea.
22:19 Dar Tu, Doamne, nu Te îndepărta! Tu, Tăria mea, vino degrabă în ajutorul meu!
22:20 Scapă-mi sufletul de sabie și viața din ghearele câinilor!
22:21 Scapă-mă din gura leului și scoate-mă din coarnele bivolului!
22:22 Voi vesti Numele Tău fraților mei și Te voi lăuda în mijlocul adunării.
22:23 Cei ce vă temeți de Domnul, lăudați-L! Voi toți, sămânță a lui Iacov, slăviți-L! Cutremurați-vă înaintea Lui, voi toți, sămânță a lui Israel!
22:24 Căci El nici nu disprețuiește, nici nu urăște necazurile celui nenorocit și nu-Și ascunde Fața de el, ci îl ascultă când strigă către El.
22:25 În adunarea cea mare Tu vei fi pricina laudelor mele și-mi voi împlini juruințele în fața celor ce se tem de Tine.
22:26 Cei săraci vor mânca și se vor sătura, cei ce Îl caută pe Domnul Îl vor lăuda. Veselă să vă fie inima pe vecie!
22:27 Toate marginile pământului își vor aduce aminte și se vor întoarce la Domnul; toate familiile neamurilor se vor închina înaintea Ta.
22:28 Căci a Domnului este Împărăția: El stăpânește peste neamuri.
22:29 Toți cei puternici de pe pământ vor mânca și se vor închina și ei; înaintea Lui se vor pleca toți cei ce se coboară în țărână, cei ce nu pot să-și păstreze viața.
22:30 O sămânță de oameni Îi va sluji și se va vorbi despre Domnul către cei ce vor veni după ei.
22:31 Aceștia vor veni și vor vesti dreptatea Lui, vor vesti lucrarea Lui poporului care se va naște.