CARTEA A CINCEA

107:1 „Lăudați-L pe Domnul, căci este bun,    căci în veac ține îndurarea Lui!”

107:2 Așa să zică cei răscumpărați de Domnul,    pe care i-a izbăvit El din mâna vrăjmașului

107:3 și pe care i-a strâns din toate țările:    de la răsărit și de la apus,    de la miazănoapte și de la mare.

107:4 Ei pribegeau prin pustie, umblau pe căi neumblate    și nu găseau nicio cetate unde să poată locui.

107:5 Sufereau de foame și de sete;    le tânjea sufletul în ei.

107:6 Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul,    și El i-a izbăvit din necazurile lor;

107:7 i-a călăuzit pe drumul cel drept,    ca să ajungă într-o cetate de locuit.

107:8 O, de L-ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui    și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!

107:9 Căci El a potolit setea sufletului însetat    și a umplut de bunătăți sufletul flămând.

107:10 Cei ce ședeau în întuneric și în umbra morții    trăiau legați în ticăloșie și în fiare,

107:11 pentru că se răzvrătiseră împotriva cuvintelor lui Dumnezeu,    pentru că nesocotiseră sfatul Celui Preaînalt.

107:12 El le-a smerit inima prin suferință:    au căzut, și nimeni nu i-a ajutat.

107:13 Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul,    și El i-a izbăvit din necazurile lor.

107:14 I-a scos din întuneric și din umbra morții    și le-a rupt legăturile.

107:15 O, de L-ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui    și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!

107:16 Căci El a sfărâmat porți de aramă    și a rupt zăvoare de fier.

107:17 Nebunii, prin purtarea lor vinovată    și prin nelegiuirile lor, ajunseseră nenorociți.

107:18 Sufletul lor se dezgustase de orice hrană    și erau lângă porțile morții.

107:19 Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul,    și El i-a izbăvit din necazurile lor;

107:20 a trimis cuvântul Său și i-a tămăduit,    și i-a scăpat de groapă.

107:21 O, de L-ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui    și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!

107:22 Să-I aducă jertfe de mulțumire    și să vestească lucrările Lui cu strigăte de bucurie.

107:23 Cei ce se coborâseră pe mare în corăbii    și făceau negoț pe apele cele mari,

107:24 aceia au văzut lucrările Domnului    și minunile Lui în mijlocul adâncului.

107:25 El a zis și a pus să sufle furtuna,    care a ridicat valurile mării.

107:26 Se suiau spre ceruri, se coborau în adânc;    sufletul le era pierdut în fața primejdiei.

107:27 Apucați de amețeală, se clătinau ca un om beat    și zadarnică le era toată iscusința.

107:28 Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul,    și El i-a izbăvit din necazurile lor.

107:29 A oprit furtuna, a adus liniștea,    și valurile s-au potolit.

107:30 Ei s-au bucurat că valurile s-au liniștit    și Domnul i-a dus în limanul dorit.

107:31 O, de L-ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui    și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!

107:32 Să-L înalțe în adunarea poporului    și să-L laude în adunarea bătrânilor!

107:33 El preface râurile în pustiu    și izvoarele de apă – în pământ uscat,

107:34 țara roditoare – în țară sărată,    din pricina răutății locuitorilor ei.

107:35 Tot El preface pustiul în iaz    și pământul uscat – în izvoare de ape.

107:36 Îi așază acolo pe cei flămânzi,    și ei întemeiază o cetate ca să locuiască în ea;

107:37 însămânțează ogoare, sădesc vii    și le culeg roadele.

107:38 El îi binecuvântează și se înmulțesc nespus    și nu le împuținează vitele.

107:39 Dacă sunt împuținați și apăsați prin asuprire,    nenorocire și suferință,

107:40 El varsă disprețul peste cei mari    și-i face să pribegească prin pustiuri fără drum,

107:41 dar îl ridică pe cel lipsit, îl izbăvește pe cel nevoiaș    și înmulțește familiile ca pe niște turme.

107:42 Oamenii fără prihană văd lucrul acesta și se bucură,    și orice nelegiuire își închide gura.

107:43 Cine este înțelept să ia seama la aceste lucruri    și să fie cu luare aminte la bunătățile Domnului!

---

---