Un psalm al lui David

35:1 Apără-mă Tu, Doamne, de potrivnicii mei,    luptă Tu cu cei ce se luptă cu mine!

35:2 Ia pavăza și scutul    și scoală-Te să mă ajuți!

35:3 Învârte sulița și săgeata împotriva prigonitorilor mei!    Zi-i sufletului meu: „Eu sunt mântuirea ta”!

35:4 Rușinați și înfruntați să fie cei ce vor să-mi ia viața!    Să dea înapoi și să roșească cei ce-mi gândesc pieirea!

35:5 Să fie ca pleava luată de vânt    și să-i gonească îngerul Domnului!

35:6 Drumul să le fie întunecos și alunecos    și să-i urmărească îngerul Domnului!

35:7 Căci mi-au întins lațul lor fără pricină pe o groapă,    pe care au săpat-o fără temei, ca să-mi ia viața;

35:8 să-i ajungă prăpădul pe neașteptate,    să fie prinși în lațul pe care l-au întins,    să cadă în el și să piară!

35:9 Și atunci mi se va bucura sufletul în Domnul:    se va veseli de mântuirea Lui.

35:10 Toate oasele mele vor zice: „Doamne, cine poate, ca Tine,    să-l scape pe cel nenorocit de unul mai tare decât el,    pe cel nenorocit și sărac de cel ce-l jefuiește?”

35:11 Niște martori mincinoși se ridică    și mă întreabă de ceea ce nu știu.

35:12 Îmi întorc rău pentru bine:    mi-au lăsat sufletul pustiu.

35:13 Și eu, când erau ei bolnavi, mă îmbrăcam cu sac,    îmi smeream sufletul cu post    și mă rugam cu capul plecat la sân.

35:14 Umblam plin de durere ca pentru un prieten, pentru un frate;    cu capul plecat, ca de jalea unei mame.

35:15 Dar când mă clatin eu, ei se bucură și se strâng;    se strâng fără știrea mea, ca să mă batjocorească,    și mă sfâșie neîncetat.

35:16 Scrâșnesc din dinți împotriva mea    împreună cu cei nelegiuiți, cu secăturile batjocoritoare.

35:17 Doamne, până când Te vei uita la ei?    Scapă-mi sufletul din cursele lor,    scapă-mi viața din ghearele acestor pui de lei!

35:18 Și eu Te voi lăuda în adunarea cea mare    și Te voi slăvi în mijlocul unui popor mare la număr.

35:19 Să nu se bucure de mine cei ce pe nedrept îmi sunt vrăjmași    și să nu-și facă semne cu ochiul cei ce mă urăsc fără temei,

35:20 căci ei nu vorbesc de pace,    ci urzesc înșelătorii împotriva oamenilor liniștiți din țară.

35:21 Își deschid gura larg împotriva mea    și zic: „Ha, ha! Ochii noștri își văd acum dorința împlinită.”

35:22 Doamne, Tu vezi: nu tăcea!    Nu Te îndepărta de mine, Doamne!

35:23 Trezește-Te și scoală-Te să-mi faci dreptate!    Dumnezeule și Doamne, apără-mi pricina!

35:24 Judecă-mă după dreptatea Ta, Doamne, Dumnezeul meu,    ca să nu se bucure ei de mine!

35:25 Să nu zică în inima lor: „Aha! iată ce doream!”    Să nu zică: „L-am înghițit”!

35:26 Ci să fie rușinați și înfruntați toți cei ce se bucură de nenorocirea mea!    Să se îmbrace cu rușine și ocară cei ce se ridică împotriva mea!

35:27 Să se bucure și să se veselească cei ce găsesc plăcere în nevinovăția mea    și să zică neîncetat: „Mărit să fie Domnul,    care vrea pacea robului Său!”

35:28 Și atunci limba mea va lăuda dreptatea Ta,    în toate zilele va spune lauda Ta.