Către mai-marele cântăreților. Un psalm al lui David. O cântare

65:1 Cu încredere, Dumnezeule, vei fi lăudat în Sion    și împlinite vor fi juruințele care Ți-au fost făcute.

65:2 Tu asculți rugăciunea,    de aceea toți oamenii vor veni la Tine.

65:3 Mă copleșesc nelegiuirile,    dar Tu vei ierta fărădelegile noastre.

65:4 Ferice de cel pe care-l alegi Tu și pe care-l primești înaintea Ta,    ca să locuiască în curțile Tale!    Ne vom sătura de binecuvântarea Casei Tale,    de sfințenia Templului Tău.

65:5 În bunătatea Ta, Tu ne asculți prin minuni,    Dumnezeul mântuirii noastre,    nădejdea tuturor marginilor îndepărtate ale pământului și ale mării!

65:6 El întărește munții prin tăria Lui    și este încins cu putere.

65:7 El potolește urletul mărilor, urletul valurilor lor    și zarva popoarelor.

65:8 Cei ce locuiesc la marginile lumii se înspăimântă de minunile Tale.    Tu umpli de veselie răsăritul și apusul îndepărtat.

65:9 Tu cercetezi pământul și-i dai belșug,    îl umpli de bogății    și de râuri dumnezeiești pline cu apă.    Tu le dai grâu, pe care iată cum îl faci să rodească:

65:10 îi uzi brazdele,    îi sfărâmi bulgării,    îl înmoi cu ploaia    și-i binecuvântezi răsadul.

65:11 Încununezi anul cu bunătățile Tale,    și pașii Tăi varsă belșugul.

65:12 Câmpiile pustiei sunt adăpate,    și dealurile sunt încinse cu veselie.

65:13 Pășunile se acoperă de oi,    și văile se îmbracă cu grâu:    toate strigă de bucurie și cântă.