O cântare de jale a lui David, cântată Domnului din pricina cuvintelor beniamitului Cuș

7:1 Doamne Dumnezeule, în Tine îmi caut scăparea!    Scapă-mă de toți prigonitorii mei și izbăvește-mă,

7:2 ca să nu mă sfâșie ca un leu    care înghite fără să sară cineva în ajutor!

7:3 Doamne Dumnezeule, dacă am făcut un astfel de rău,    dacă este fărădelege pe mâinile mele,

7:4 dacă l-am răsplătit cu rău pe cel ce trăia în pace cu mine    și nu l-am izbăvit pe cel ce mă asuprea fără temei,

7:5 atunci să mă urmărească vrăjmașul și să mă ajungă,    să-mi calce viața la pământ    și slava mea în pulbere să mi-o arunce! (Oprire)

7:6 Scoală-Te, Doamne, cu mânia Ta!    Scoală-Te împotriva urgiei potrivnicilor mei,    trezește-Te ca să mă ajuți și rânduiește o judecată!

7:7 Să Te înconjoare adunarea popoarelor    și șezi mai sus decât ea, la înălțime!

7:8 Domnul judecă popoarele:    fă-mi dreptate, Doamne, după neprihănirea și nevinovăția mea!

7:9 Ah, pune odată capăt răutății celor răi și întărește-l pe cel neprihănit,    Tu, care cercetezi inimile și rărunchii, Dumnezeule drept!

7:10 Scutul meu este în Dumnezeu,    care îi mântuiește pe cei cu inima curată.

7:11 Dumnezeu este un judecător drept,    un Dumnezeu care Se mânie în orice vreme.

7:12 Dacă cel rău nu se întoarce la Dumnezeu, Dumnezeu Își ascute sabia,    Își încordează arcul și-l ochește,

7:13 îndreaptă asupra lui săgeți omorâtoare    și-i aruncă săgeți arzătoare.

7:14 Iată că cel rău pregătește răul,    zămislește fărădelegea și naște înșelăciunea:

7:15 face o groapă, o sapă    și tot el cade în groapa pe care a făcut-o.

7:16 Fărădelegea pe care a urzit-o se întoarce asupra capului lui,    și silnicia pe care a făcut-o se coboară înapoi pe țeasta capului lui.

7:17 Eu Îl voi lăuda pe Domnul pentru dreptatea Lui    și voi cânta Numele Domnului, Numele Celui Preaînalt.