25:1 Iată încă vreo câteva din pildele lui Solomon, strânse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda.
25:2 Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraților stă în cercetarea lucrurilor.
25:3 Înălțimea cerurilor, adâncimea pământului și inima împăraților sunt nepătrunse.
25:4 Scoate zgura din argint, și argintarul va face din el un vas ales!
25:5 Scoate-l și pe cel rău dinaintea împăratului, și scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire!
25:6 Nu te făli înaintea împăratului și nu lua locul celor mari;
25:7 căci este mai bine să ți se zică: „Suie-te mai sus!” decât să fii coborât înaintea voievodului pe care ți-l văd ochii.
25:8 Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva, la urmă, să nu știi ce să faci când te va lua la ocări aproapele tău!
25:9 Apără-ți pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe față taina altuia,
25:10 ca nu cumva, aflând-o cineva, să te umple de rușine și să-ți iasă nume rău, care să nu se mai șteargă!
25:11 Un cuvânt spus la vremea potrivită este ca niște mere de aur într-un coșuleț de argint.
25:12 Ca o verigă de aur și o podoabă de aur curat, așa este înțeleptul care mustră pentru o ureche ascultătoare.
25:13 Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerișului, așa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite: el înviorează sufletul stăpânului său.
25:14 Ca norii și vântul fără ploaie, așa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui.
25:15 Prin răbdare se înduplecă un voievod, și o limbă dulce poate zdrobi oase.
25:16 Dacă dai peste miere, nu mânca decât atât cât îți ajunge, ca să nu ți se scârbească și s-o verși din gură!
25:17 Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine și să te urască!
25:18 Ca un buzdugan, ca o sabie și ca o săgeată ascuțită, așa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său.
25:19 Ca un dinte stricat și ca un picior care șchioapătă, așa este încrederea într-un stricat la ziua necazului.
25:20 Ca unul care își scoate haina pe o zi rece sau varsă oțet pe silitră, așa este cine cântă cântece unei inimi în nenorocire.
25:21 Dacă este flămând vrăjmașul tău, dă-i pâine să mănânce, dacă-i este sete, dă-i apă să bea,
25:22 căci, făcând așa, aduni cărbuni aprinși pe capul lui, și Domnul îți va răsplăti!
25:23 Vântul de miazănoapte aduce ploaia, și limba clevetitoare aduce o față mâhnită.
25:24 Mai bine să locuiești într-un colț pe acoperiș decât să locuiești într-o casă mare cu o nevastă gâlcevitoare.
25:25 Ca apa proaspătă pentru un om obosit, așa este o veste bună venită dintr-o țară îndepărtată.
25:26 Ca o fântână tulbure și ca un izvor stricat, așa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău.
25:27 Nu este bine să mănânci multă miere: tot așa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuți.
25:28 Omul care nu este stăpân pe sine este ca o cetate surpată și fără ziduri.