Către mai-marele cântăreților. „Nu nimici”. Un psalm al lui Asaf. O cântare

75:1 Te lăudăm, Dumnezeule, Te lăudăm;    noi, care chemăm Numele Tău,    vestim minunile Tale.

75:2 „Atunci când va veni vremea hotărâtă”, zice Domnul,    „voi judeca fără părtinire.

75:3 Poate să se cutremure pământul cu locuitorii lui,    căci Eu îi întăresc stâlpii.” (Oprire)

75:4 Eu zic celor ce se fălesc: „Nu vă făliți!”    și celor răi: „Nu ridicați capul sus!”

75:5 Nu vă ridicați capul așa de sus,    nu vorbiți cu atâta trufie!

75:6 Căci nici de la răsărit, nici de la apus,    nici din pustie nu vine înălțarea,

75:7 ci Dumnezeu este Cel ce judecă:    El îl coboară pe unul și-l înalță pe altul.

75:8 În mâna Domnului este un potir în care fierbe un vin plin de amestecătură.    Când îl varsă, toți cei răi de pe pământ sug, îl sorb și-l beau până în fund!

75:9 Eu însă voi vesti pururea aceste lucruri,    voi cânta laude în cinstea Dumnezeului lui Iacov

75:10 și voi doborî toate puterile celor răi:    puterile celui neprihănit însă se vor înălța.